Pandemia COVID-19 a implementat la scară globală ceva neexperimentat până acum: distanțarea socială și izolarea oamenilor. Deși este o soluție necesară pentru încetinirea răspândirii virusului, această nouă stare de normalitate a avut însă un efect negativ asupra stării mentale a populației, afirmă psihologii. Pentru că, spun ei, chiar dacă avem acces la social media, conferințe video sau muncă de la distanță (pe care în anii anteriori ne-o doream), nu putem ignora modul în care pandemia ne-a schimbat obiceiurile și rutinele și ne-a impus o serie de constrângeri. Iar sondajele de opinie le dau dreptate și ne aduc în față realitatea.
De exemplu, conform unui sondaj realizat de BestJobs în perioada 20 septembrie - 1 octombrie 2020, pe un eșantion de 1.263 de utilizatori de internet, două treimi dintre angajații români se simt afectați emoțional de pandemia de coronavirus.
”Unul din doi angajați români recunoaște că gândurile neîncetate despre pandemia Covid-19 au făcut ca starea lor psihică să aibă de suferit, iar 23,6% afirmă că au fost chiar foarte afectați din punct de vedere emoțional. Impunerea măsurilor stricte, dar necesare, de prevenire a răspândirii noului coronavirus au reprezentat și încă sunt un factor major de stres pentru 35% dintre respondenți, dar mulți dintre angajați au trecut și prin depresie (14%) sau stări de panică (13%)”, este una dintre concluziile studiului.
În plus, nevoiți să lucreze de acasă o perioadă mai lungă de timp, mai bine de 42% dintre intervievați au perceput sarcinile de serviciu extrem de stresante și dificile. Doar pentru 28% dintre respondenți activitatea s-a desfășurat normal, fără să se fi simțit presați sau stresați acum mai mult decât în condiții obișnuite de lucru.
Pentru a-și păstra o stare mentală bună, 32% dintre respondenții la sondajul BestJobs spun că s-au odihnit și s-au relaxat mai mult, 25% au făcut plimbări lungi în aer liber, alți aproape 17% au făcut diverse activități împreună cu cei dragi, în timp ce 12% au făcut efort fizic mare, care i-a ajutat să rămână pozitivi și să nu se lase cuprinși de îngrijorare.
Regula celor 4 C-uri, sau nevoi esențiale
Pandemia de COVID-19 nu este doar o amenințare pe plan fizic, ci și psihic pentru că mulți oameni ajung să sufere de anxietate, depresie sau alte afecțiuni psihice datorită izolării și a interdicțiilor social-economice. Ne putem aștepta ca în contextul noului val al pandemiei să crească în mod accelerat cazurile de anxietate, depresie, violență domestică și chiar violență împotriva copiilor pentru că școlile sunt parțial închise, iar comportamentul adulților este modificat, în urma stresului și incertitudinii economice, atrage atenția Liliana Dinescu. Psiholog clinician cu experiență în sfera evaluării psiho-comportamentale, în psihologia organizațională și a muncii, în coach-ing și consiliere pentru optimizare și dezvoltare personală, vocațională și educațională, în asistență psihologică pentru reducerea simptomelor relaționate cu stresul din viața cotidiană sau/și a evenimentelor traumatice, Liliana Dinescu spune însă că stresul nu este un lucru rău întotdeauna. El te poate face să rămâi concentrat, energic și să faci față provocărilor de la locul de muncă. El este cel care te face să fii alert pentru a preveni diverse accidente și cel care te ține pe un făgaș normal în timpul unei prezentări. Din păcate, recunoaște ea, în societatea de astăzi, locul de muncă pare a fi de multe ori ca un roller coaster emoțional. Foarte multe ore de stat la job, deadline-uri foarte strânse și cerințele ce sunt în creștere continuă te pot face să te simți copleșit, îngrijorat și secat de energie. Iar atunci când stresul depășește capacitatea ta de a te adapta, încetează să mai fie de folos și începe să îți cauzeze probleme atât din punct de vedere emoțional, fizic, cât și în ceea ce privește satisfacția la job și cea socială.
Care sunt principale semne care îți dau de știre că ești în pragul unei căderi (psihice sau emoționale)? Pentru a ne explica acest lucru, Liliana Dinescu face trimitere la regula celor 4 C-uri sau nevoi esențiale, promovate de psihologul Alfred Adler. Conform lui, cele 4 C-uri sunt :
1. Să fim Conectați cu ceilalți
2. Să fim Capabili de a ne purta de grijă
3. Să fim valorizați și să Contăm
4. Să avem Curaj
”Când C-urile noastre sunt în deficit sau nu mai funcționeză, se instalează starea emoțională disfuncțională care afectează sistemul psihic”, subliniază Liliana Dinescu.
Semnele care ne avertizează din timp că suntem în pragul unei căderi nervoase
O cădere nervoasă este atunci când o persoană ajunge la punctul de epuizare, după o perioada îndelungată în care a suferit de anxietate (poate cu legătură financiară, de sănătate, probleme de muncă sau relație).
Pentru a-i putea face față, este bine să înțelegem semnele din timp.
Ce simptome poți avea? Liliana Dinescu enumără câteva dintre ele:
- Pierderea apetitului sexual
- Pierderea poftei de mâncare
- Pierderea bucuriei în muncă, pasiunilor și vieții în general
- Te simți vinovat și patetic pentru situația în care ești
- Sentimentul de a fi singur
- Senzația de disperare
- Sentimentul că cele mai mici sarcini sunt prea dificile și obositoare
- Ești nerăbdător cu ține însuți
- Pierderea încrederii
- Teama că o altă cădere se va întâmplă după ce una s-a întâmplat
- Tremor, Palpitații, Respirație dificilă
- Dureri de cap frecvente
- Oboseală
”Atunci când anxietatea, stresul și depresia devin prea copleșitoare, veți avea un sentiment de neputință și de epuizare extremă, dacă nu veți fi capabil să acceptați viața așa cum este. Circumstanțele sunt diferite pentru fiecare persoană. Uneori, doar un singur eveniment (un deces sau pierderea locului de muncă, de exemplu), este suficient pentru a declanșa acumularea de epuizare și stres. În plus, este foarte probabil ca persoana respectivă să prezinte probleme de alimentație și dereglări ale somnului, care pe termen lung duce la și mai multă epuizare. Pentru a putea face față mai bine cu aceste cazuri, este bine să înțelegem semnele din timp ca să acționăm cât mai ddevreme cu putință. Familiarizați cu simptomele de anxietate sau cădere nervoasă, puteți fi mai încrezători că faceți față la provocări și stres. Cu toate acestea, în cazul în care lucrurile devin prea coplesitoate, este cel mai bine să cereți ajutor la profesioniști, psihologi și psihoterapeuți. De asemenea și sprijinul pozitiv al celor dragi – familia și prietenii – poate conta enorm în a face față cu astfel de tulburări de anxietate”, recomandă psihologul.
Și totuși, conform sondajului citat mai sus, românii nu prea cer ajutor de specialitate.
Pentru că, deși starea psihică generală, situația profesională și deciziile financiare reprezintă principalele trei motive de neliniște pentru jumătate dintre intervievați, doar 17% dintre ei au recunoscut că au cerut ajutorul unui specialist pentru a-și menține sănătatea psihică. Alți 9% intenționează să apeleze și ei la această soluție în perioada următoare. Întrebați ce i-a împiedicat să apeleze la serviciile unui consilier/terapeut până acum, 43,7% dintre respondenți au invocat lipsa timpului și/sau a banilor, iar 7,6% admit că au o reținere în acest sens.
Psihologul Liliana Dinescu avertizează însă că teama sau jena de a recunoaște acest lucru și eventual a-ți informa superiorii pentru a lua împreună decizii care să te ajute, trebuie învinse, principalul risc ce decurge din a nu recunoște fiind: acutizarea stării de anxietate și instalarea stării de depresie, dar și a sindromului Burnout.
Prin comparație cu acesta, toate celalalte riscuri la care să presupunem că te-ai expune prin recunoaștere - pierderea locului de muncă, a unui colectiv cu care poate nu ai empatizat, răspândirea unor păreri nerealiste, la adresa ta - sunt minore.
”Trecerea peste o experiență de viață din care ai ceva de învățat te poate transforma pozitiv. Dar ceea ce este mult mai valoros pentru un angajat este sănătatea lui emoțională! Este de preferat ca orice angajat care trece printr-o situație de criză emoțională să pună atenția pe EL, nu pe ceilalți (job, colegi, șefi, prieteni, amici). Riscul cel mai evident este acela al sindromului Burnout”, susține psihologul.
În plus, pentru siguranța ta, mai există o cale pe care o poți aborda fără niciun risc. Astfel, recomandă psihologul, dacă nu-ți poți învinge teama sau jena de a-ți informa superiorul, poți consulta departamentul de Resurse Umane. Uneori, confirmă ea, unele dintre cele mai bune soluții se află în fața noastră, dar nu le vedem până nu ne sunt prezentate clar: ”Tocmai de aceea, nu te sfii sa ceri ajutor specializat de la departamentul de resurse umane. Este posibil ca specialiștii acestui departament să fi ajutat deja mai multe persoane care se află într-o situație similară cu a ta”. Mai mult, spune psihologul, într-o relație corectă de muncă astfel de temeri nici nu-și au rostul, în condițiile în care sănătatea emoțională a angajaților este o prioritate pentru angajatori, iar practicile moderne de resurse umane încurajează companiile să îmbunătățească experiența practicilor de lucru, să obțină o mai bună înțelegere a întregii imagini de personal, utilizând feedback de 360 de grade, adica feedback de la toate nivelurile organizației.