octombrie 27, 2020 de Liliana Dinescu
Înainte de criza Covid-19, departamentele de HR și managementul multor companii investeau resurse pentru cât mai multe beneficii care să mulțumească angajații. De la coșuri cu fructe sau masaj, la tichete de vacanță, seri de socializare și evenimente, toate având rolul de a consolida relația angajat-angajator pe termen lung și de a crește productivitatea echipelor. Chiar și așa, angajații nu erau satisfăcuți, poate chiar glumeau pe seama unor astfel de inițiative, dorind în schimb altceva… Work from home.
Dar majoritatea angajatorilor era reticentă în privința acestui tip de beneficiu, fiind de părere că atribuțiile angajaților vor ieși de sub control!
Iată că trăim pandemia Covid, în care angajatorii sunt obligați să-și țină angajații în lucrul remote, iar productivitatea și implicarea în sarcinile de lucru nu sunt dezastruoase, așa cum se anticipa în vremurile anterioare.
Lucrul remote este un test pentru psihicul angajaților, care sunt nevoiți să lucreze full-time de acasă, alături de familie, în condiții mai puțin office… dar și pentru angajatorii care au un control mai mic asupra acestora.
A lucra în permanență remote este diferit de a lucra 2-3 zile pe săptămână, în condiții de viață normale, astfel că la nivel psihologic impactul este puternic negativ. Făcând comparația cu deplasarea zilnică la birou și cu activitatea socială anterioară, multora le lipsesc condițiile de la birou, suportul primit, sentimentul de apartenență, de productivitate, de importantă, de apreciere reală, de competitivitate etc.
Cei mai mulți angajați care lucrează remote au zile în care se simt obosiți, plictisiți, lipsiți de motivație, neapreciați, când simplul fapt de a se ridica din pat le solicită toată voința. Dacă această stare se prelungește și persoana în cauză se simte astfel mai tot timpul, ne putem gândi că este afectată de sindromul burnout. Cum recunoaștem acest sindrom, mai precis?
Simptome frecvente:
Epuizare emoțională și lipsa energiei
Oboseală permanentă și lipsa motivației
Pesimism, frustrare, cinism și resemnare
Iritabilitate și izolare socială
Concentrare și productivitate scăzută
Scăderea capacității de a lua decizii și de a rezolva probleme
Neglijarea propriei stări de sănătate
Refugiere în obiceiuri nesănătoase: alimentare, consum de alcool, jocuri etc.
Tulburări ale somnului
Incapacitatea de a se detașa de problemele profesionale inclusiv în timpul liber
Simptome fizice ca durerile de cap, tensiune musculară, dureri de spate, manifestări digestive.
Ce recomand, în primul rând, este o pauză de conștientizare și de ancorare în prezent. Să îți monitorizezi emoțiile, să conștientizezi ce gândești despre ține, care sunt senzațiile fizice și să îți înțelegi mai bine emoțiile, de unde vin ele și ce pot schimba. Acesta este un prim pas foarte important.
Apoi:
exerciții de relaxare și de mișcare regulate
fă-ți timp pentru tine și scrie o listă cu cel puțin 15 calități ale tale (citește acea listă zilnic și mai adaugă și alte calități care îți vin în minte)
poartă discuții cu persoane pozitive, atunci când simți că ești depășit de situații
acceptă-te pe ține așa cum ești și nu încerca să devii perfect
acceptă-i pe colegi cu bune și cu mai puțin bune, nimeni nu este perfect; este de preferat că tu să te concentrezi pe tine și pe dezvoltarea ta, și nu pe ceilalți!
din orice situație care ți se pare negativă, încearcă să extragi cel puțin 2 aspecte pozitive
când consideri că ai avut parte de un eșec, gândește-te la cum poți îndrepta situația respectivă, ce ai putea face mai bine, pentru ca pe viitor să fie un succes
managementul timpului: creează-ți un program echilibrat și nu te arunca să faci mai multe decât îți permite programul de lucru
dacă ai posibilitatea, deleagă din taskuri, nu prelua asupra ta extra-taskuri
dezvoltă-ți inteligență emoțională
dezvoltă capacitatea de a gestiona problemele cu umor
oprește-te din a încerca să controlezi ceea ce nu poți
cunoaște-ți limitele și spune în mod asertiv ce nevoi ai, ce dificultăți întâmpini, astfel încât să nu te blamezi pentru un posibil eșec profestional. Liliana Dinescu, este psiholog clinician cu experiență în sfera evaluării psiho-comportamentale, psihoeducatiei și terapiei suportive în situații de criză, în psihologia organizațională și a muncii, în coaching și consiliere pentru optimizare și dezvoltare personală, vocațională și educațională, în asistență psihologică pentru reducerea simptomelor relaționate cu stresul din viața cotidiană sau/și a evenimentelor traumatice.